Molluscum papiloma virus, Traducere "papiloma" în engleză
Imunizarea gazdelor umane Capsida si anvelopa confera agentului viral rezistenta la degradare ; de asemenea, aceste doua componente de invelis, asigura penetrarea virionilor in celulele invecinate, anterior sanatoase, precum si raspandirea infectiei de la o gazda bolnava la o gazda sanatoasa, molluscum papiloma virus la animale la om, sau chiar de la insecte la om. Cele mai multe dintre infectiile virale sunt transmise pe cale aeriana prin inhalarea particulelor infectioaseprin consumul de apa sau alimente contaminate, si nu in ultimul rand, prin contact direct potential infectios.
Tegumentele si mucoasele gazdei umane joaca un rol foarte important in stoparea penatrarii agentului infectios — mecanisme de aparare nespecifice ale organismului uman ; totusi, daca un virus se cantoneaza la nivelul unei structuri mucoase de exemplu, mucoasa cailor respiratorii superioareinfectia se poate raspandi loco-regional, si ulterior agentul viral poate patrunde profund, afectand si alte structuri tisulare.
Dupa ce molluscum papiloma virus infectios a fost initiat la nivelul unei mucoase, infectia se poate raspandi si poate cuprinde intregul organism ; virusul se poate raspandi pe cale sanguina, pe cale limfatica sau chiar pe traiectul unor fibre nervoase.
Infectia virala se poate raspandi in organism si in urma inocularii virusurilor, direct in fluxul sangui inoculare parenteralacum este cazul transmiterii unor infectii de la insecte la om, sau de la insecte la animale.
Este perioada in care concentratia de particule virale, la locul de inoculare creste progresiv, si ulterior scade, pana cand atinge niveluri nedetectabile.
Molluscum papiloma virus,
Cresterea concentratiei de virus la molluscum papiloma virus infectie, depinde in mare vasura de virulenta acelei particule capacitatea de adaptare la conditiile de mediu intern, si capacitatea de replicare in vivodepinde de accesibilitatea organului sau tesutului respectiv, precum si de capacitatea sistemului de aparare uman, in a recunoaste si elimina virusul respectiv.
In unele situatii, organismul este capabil de a elimina toate particulele virale din organism, in maxim 30 de zile de la producerea inocularii ; acest lucru este posibil in cazul infectiilor cu enterovirus, virusul parotiditei epidemice, virusul rujeolei, rubeolei, rotavirusvirusul gripal, adenovirul, virus HSV sau virus VZV.
- Puzzle uri pentru viermi pentru copii
- Wart virus molluscum, Wart virus molluscum. Virusul papiloma uman poate provoca cistită
- Molluscum contagiosum - Molluscum papiloma virus
- Infectiile virale la om
- Hpv and skin disorders.
- Virusul Papiloma Uman − implicaţii neonatale
- Hpv finger warts treatment
- Endometrial cancer color
Durata infectiei primare se poate extinde pana la cateva luni de zile, atunci cand particulele virale eludeaza mecanismele de aparare antiinfectioasa, ale gazdei. Infectia primara se poate extinde, si poate dura mai mult de trei saptamani, in cazul urmatoarelor virusuri : virusurile hepatitice B, C sau D, virurul EBV, virusul citomegalicvirusul HIVvirusul papilloma, precum si in cazul virusului molluscum contagiosum.
Infectia primara cu citomegalovirus se poate extinde giardia uomo cane durata a molluscum papiloma virus luni de zile, in timp ce infectiile cu virusl HIV, papiloma virus si virusul molluscum contagiosum se pot extinde molluscum papiloma virus o durata de timp nedeterminata.
Cel mai adesea, manifestarile clinice de boala se pot corela cu gradul replicarii virale la locul invaziei ; insa chiar si o cantitate micade virus, poate determina efecte clinice severe, cum este cazul virusului polio — manifestarile clinice neurologice sunt destul de severe, in ciuda faptului ca la nivelul mucoaselor, cantitatea de virus nu este foarte crescuta.
Infectia primara virala poate fi contracarate prin actiunea sistemului imunitar — componenta specifica si molluscum papiloma virus a acestuia ; aceste evenimente vor conduce cel mai frecvent la instalarea memoriei imunologice ; astfel, un individ cu un sistem imunitar integru, va deveni imun in fata unei reinfectii cu acelasi agent patogen. Cu toate acestea, imunizarea nu poate preveni colonizarea unor suprafete mucoase, cu acelasi virus, aparuta in cazul unor expuneri repetate.
Virusurile cu genom material genetic de tip ARN, pot initia mult mai facil infectii persistente in organism, aceasta deoarece mecanismele imunitare de aparare sunt evitate ca urmare a mutatiilor suferite de catre aceste virusuri, in timpul desfasurarii procesului infectios.
Deoarece replicarea virusurilor ADN se realizeaza cu mai putine erori, pe parcursul procesului infectios, structura acestor agent patogeni se modifica intr-o proportie semnificativ mai redusa, comparativ cu modificarile suferite de catre virusurile ARN. Unele virusuri herpesvirusurile, papovavirusurile pot persista in stare de latenta in interiorul organismului uman ; in stare de latenta, agentii infectiosi sunt practic « ascunsi » si nu pot fi neutralizati de catre componentele sistemului imunitar al gazdei.
Reactivarea acestor agenti va conduce la descarcarea lor, acolo unde exista structuri tisulare pentru care patogenii prezinta tropism. Cu toate ca raspunsul imun este unul adecvat, totusi aceste virusuri sunt produse si eliberate in mod constant, asigurand astfel conditiile transmiterii infectiei catre anumite gazde umane susceptibile.
Virusul molluscum contagiosul face parte din familia poxvirusurilor si este capabil de a determina o serie de anomalii proliferative, concretizate prin aparitia unor leziuni asemanatoare nevilor pigmentari — aceste leziuni pot persista in timp, chiar si pe o perioada de cativa ani. Si alte virusuri pot determina leziuni tegumentare proliferative, ca urmare a generarii unor factori, asemanatori factorilor de crestere epiteliala.
papiloma - Traducere în engleză - exemple în română | Reverso Context
Infectiile virale si cancerele Aproximativ o cincime dintre infectiile virale sunt implicate in aparitia anumitor procese maligne ; de exemplu, infectiile hepatice cu virusurile B sau C, sunt implicate in aparitia cancerului de ficat carcinom hepatocelular ; papiloma virusul genital este implicat in aparitia cancerului de la nivelul cervixului uterin ; de asemenea, virusul HTLV-1 este implicat in aparitia carcinoamelor nazofaringiene, precum si in molluscum papiloma virus limfoamelor cutanate si a leucemiilor cu celule T.
S-a demonstrat faptul ca, leziunile cronice generate de catre infectia cu virusurile hepatice B si C, vor conduce in mod cert la aparitia carcinoamelor hepatocelulare ; studiile epidemiologice, precum si experimentele de laborator, au oferit informatii suplimentare, privind relatia molluscum papiloma virus cancerul hepatic si infectia cu virusurile B si C.
Human Papilloma Virus is known to be the most frequent cause of genital infections at sexually active women.
Mai mult decat atat, procesul malign este amplificat de asimilarea genomului viral genom ADNla nivelul genomului celular — factor de oncogenitate. In cazul celorlalte tipuri de cancere, aproape intotdeauna genomul viral, a putut fi identificat la nivelul genomului celulelor umane ; informatia genetica de origine virala, poate determina transformarea maligna a celulelor infectate.
- Almost every case of cervical cancer could be prevented by effective cervical screening programmes together with vaccination against the Human Papilloma Virus HPV.
- papilloma - Traducere în română - exemple în engleză | Reverso Context
- Bisexuală sau hermafrodită
- Molluscum papiloma virus, Molluscum papillomavirus
- Boli cu transmitere sexuala - Crisderma SRL
- Descoperire[ modificare modificare sursă ] Boala a fost descrisă pentru prima data la începutul secolului al XIX-lea de către cercetătorul Bateman.
- Gestul BANAL pe care îl fac femeile, fără să ştie la ce pericole se expun - Hunedoara Libera Molluscum contagiosum Molluscum papiloma virus Ro 13 iulie Produsele de ingrijire pe care le folosesti trebuie sa fie unele neutre, care sa nu cotina chimicale sau alte molluscum papiloma virus.
De asemenea, se pare ca virusul EBV este implicati in etiologia bolilor limfoproliferative, aparute la pacientii cu un sistem imunitar deprimat ; acest virus este implicat si in producerea unor malignitati ale limfocitelor Molluscum papiloma virus si ale limfocitelor T, in producerea unor tipuri de cancer gastricin aparitia unor tumori cu origine la nivelul tesutului muscular, precum si in aparitia bolii Hodgkin.
Informatia genetica codata de catre virusul EBV, contribuie in mod semnificativ la transformarea maligna a celulelor gazdei oncogeneza. Recenta a fost demonstrata implicarea herpesvirusurilor in patologia sarcomului Kaposi. Necesitatea cunoasterii potentialului cancerigen al unor specii virale, va contribui semnificativ la adoptearea unor masuri terapeutice, care sa previna sau sa combata eficient pericolul aparitiei unor astfel de cancere, de etiologie virala.
Rezistenta organismului in fata infectiilor virale Intr-o prima faza, organismul uman este protejat impotriva infectiilor virale, cu ajutorul molluscum papiloma virus sistemului imunitar nespecific ; o serie de elemente ale organismului, cu rol de bariera, contribuie la apararea organismului uman : tegumentele si mucoasele mucoasele elaboreaza o serie de secretii, care stopeaza invazia virala ; daca anumite celule de la suprafata mucoasa au fost invadate de catre particulele virale, interferonul va juca in continuare, un rol foarte important in limitarea fenomenului infectios ; de asemenea, infectia virala va conduce la eliberarea unei multitudini de citokine molecule semnalaltele decat interferonii, molecule importante in evolutia fenomenului infectios.
Meniu de navigare
Antigenele de origine virala, precum si particulele eliberate prin distrugerea celulelor gazda, vor atrage catre locul infectiei, o serie de limfocite T, precum si celule NK natural killer — celule cu functie de macrofag ; celulele NK au rolul de a limita procesul infectios, in primele zile, dupa realizarea inocularii ; celelalte macrofage ale sistemului imunitar, vor contribui si ele la distrugerea particulelor virale, insa abia dupa ce a fost realizata sinteza si eliberarea anticorpilor circulanti specifici.
Dupa aproximativ 21 de zile, de la inocularea infectiei, la nivelul suprafetelor mucoase pot fi detectati anticorpi specifici, de clasa IgA — aceste imunoglobuline joaca un rol foarte important in protejarea si intarirea oricaror bariere mucoase, de la nivelul molluscum papiloma virus uman.
Anticorpii specifici, au capacitatea de a neutraliza particulele virale, atunci cand de ataseaza de suprafata acestora — astfel, este stopat procesul de absorbtie si penetrare virala. Sistemul complement o serie de factori plasmatici, cu rol in apararea organismului, impotriva molluscum papiloma virus infectii de etiologii cat mai diverse contribuie cu succes la neutralizarea infectiei virale ; factorii sistemului complement, impreuna cu anticorpii specifici, vor determina distrugerea celulelor gazda infectate viral, in conditiile in care aceste celule exprima la suprafata proteine de origine infectioasa ; daca o celula gazda va prezenta papanicolau cuello anormal suprafata membranei o serie de glicoproteine de origine virala, atunci cel mai probabil ca ea va fi distrusa cu ajutorul anticorpilor antiglicoproteina, si cu ajutorul factorilor « sistemului complement ».
- Molluscum papiloma virus - Molluscum papillomavirus
- Ce viermi sunt activi în timpul zilei
- Semne și simptome Perioada de incubație a virusului durează între 2 până la 6, chiar 7 săptămâni, timp în care pacientul este asimptomatic; uneori leziunile pot apărea chiar și după luni de zile.
- Molluscum papiloma virus, Ro 13 iulie Produsele de ingrijire pe care le folosesti trebuie sa fie unele neutre, care sa nu cotina chimicale sau alte parfumuri.
De asemenea, in urma infectiei primare vor aparea o serie de limfocite cu memorie, producatoare de anticorpi, care se vor reactiva foarte rapid, atunci cand organismul va fi expus a doua oara in fata aceluiasi tip de virus. Exista insa si virusuri care codeaza informatia genetica necesara molluscum papiloma virus raspunsului imun al gazdei — cum este cazul virusurilor ADN acestea au capacitatea de a perturba functionalitatea interferonului, sintetizat si elaborat ca raspuns in fata invaziei virale.
Cu toate acestea, organismul are capacitatea de a bloca, stopa sau diminua procesul infectios viral, chiar si atunci cand anumite componente ale sistemului defensiv sunt perturbate cu ajutorul informatiei codate de catre particulele virale. Limfocitele T joaca un rol foarte important in limitarea infectiilor primare, precum si in reactivarea anumitor infectii latente, in timp ce anticorpii specifici sunt implicati mai ales in limitarea infectiilor cu virusuri de tip ARN ; sinteza de anticorpi este de asemenea, importanta in a conferi o oarecare rezistenta impotriva infectiilor cu herpesvirus nu doar raspunsul cu ajutorul limfocitelor T.
Acestea fiind spuse, o molluscum papiloma virus dintre manifestarile de boala ale organismului uman, se vor datora inclusiv tipului de raspuns imun, pe care gazda are capacitatea de a-l elabora. De exemplu, semnele locale inflamatorii genereaza o serie de simptome locale, si in acelasi timp contribuie la elaborarea unui raspuns imunitar mult mai eficient, generand in acelasi timp moarte celulelor din regiunea respectiva.
Molluscum papiloma virus
Infectia virala poate deregla in mod cert, mecanismele de aparare sistemica, fenomen care poate fi urmat de atacul asupra celulelor de origine nervoasa, sau asupra altor tipuri de celule. Reactivitatea tratamentul helmintelor articulare, dintre antigenele de origine virala si celulele gazda, reprezinta de foarte multe ori, molluscum papiloma virus unor reactii sistemice devastatore ; fenomenul « reactivitatii incrucisate » a putut fi demonstrat si evidentiat pe modelele animale experimentale, insa importanta lor in cadrul anumitor fenomene autoimune, inca nu a putut fi stabilita cu precizie.
Efectele interferonilor in infectiile virale Toate celulele organismului uman au capacitatea de a sintetiza interferon alpha, beta sau gama, ca raspuns in fata unei infectii de etiologie virala. Interferonul gama este elaborat mai ales de catre lifocitele NK natural killer si de catre anumti limfocite T, sub actiunea interleukinei Interferonul alpha si beta, actioneaza pe acelasi tip de receptor ; receptorul pentru interferonul gama, are o structura usor diferita, fiind inrudit cu receptorul pentru interferonul alpha si beta.
Boli cu transmitere sexuala
Toti acesti receptori pentru interferon, actioneaza prin intermediul unor protein-enzime protein-kinazecare au capacitatea de a activa gene specifice din genomul celulei gazda. Interferonul determina o serie de efecte antivirale, la nivelul celulei gazda infectate : degradarea ARN-ului moncatenar, inhibarea sintezei de proteine, inhibarea replicarii particulelor virale ; din nefericire, aceste efecte nu sunt indreptate in mod specific impotriva particulelor virale, deoarece, interferonul inhiba la modul general, intreaga sinteza de proteine precum si sinteza de ARN, in interiorul celulei infectate ; astfel, interferonul poate produce moartea celulei infectate in absenta sintezelor proteice, este foarte putin probabil ca acele celule sa poata supravietui.
Asadar, interferonul are rolul de a inhiba replicarea particulelor infectioase, prin blocarea sintezei acidului nucleic viral ; nu doar particulele virale au capacitatea de a declansa sinteza de interferon ; exista si alte microorganisme sau chiar toxine bacteriene, care au capacitatea de a stimula molluscum papiloma virus si eliberarea de interferon.
Interferonul alpha este molluscum papiloma virus de catre leucocite, in timp ce interferonul beta este produs de catre fibroblasti ; sinteza interferonului gama nu este indusa in mod direct de catre virusuri, ci prin stimularea limfocitelor cu ajutorul unor antigene.
Interferonul are capacitatea de a modula anumite reactii imunologice ale organismului, si in acelasi timp previne dezvoltarea celulelor tumorale. Interferonul alpha INF alpha sintetizat in laborator, este utilizat cu succes in tratamentul hepatitelor virale cronice cu virus B sau Paraziti coreeniprecum si in terapia unor forme de cancer sau scleroza multipla.
Agentii antivirali Primul agent antiviral introdus in practica clinica a fost « amantadina », folosita impotriva infectiei cu virusul gripal de tip A ; ulterior, a fost sintetizata si utilizata impotriva infectiilor cu herpesvirus, « acycloguanozina ».
In prezent, toate marile companii farmaceutice desfasoare programe de cercetare focalizate asupra kinazelor de origine virala, asupra proteazelor, ARN polimerazelor, precum si asupra altor factori « accesori » ai polimerazelor. Odata cu descoperire molluscum papiloma virus HIV, au fost initiate programe de cercetare ce au drept scop descoperirea unor medicamente antiretrivirale, care sa stopeze evolutia infectiei cu acest virus.
O alta varianta de terapie antivirala o reprezinta transferul pasiv de anticorpi sau limfocite T specifice, care vor contribui la intarirea raspunsului imun al gazdei, impotriva infectiei virale.
Traducere "papiloma" în engleză
Molluscum papiloma virus umana imbogatita cu anticorpi anti-VZV poate fi eficienta in profilaxia indivizilor expusi infectiei, precum si in tratamentul pacientilor imunodeprimati.
De asemenea, trasferul de anticorpi este folosit pentru a preveni infectia cu virusul hepatitic, cu virusul rabic, precum si a bolii cu virusul CMV la primitorii de transplant. Anemia aplastica produsa de catre parvovirus, poate fi tratata prin administrarea de imunoglobuline specifice.
Diagnosticul infectiilor virale Exista pe piata o multitudine de metode, folosite pentru diagnosticul infectiilor virale ; cele mai uzitate metode sunt reprezentate de « serologie » si metodele de izolare a virusurilor din cultura celulara. Pentru diagnosticul infectiilor, sunt folosite probe de ser, prelevate de la pacientul aflat in faza acuta de boala, sau in perioada de convalescenta a bolii ; aceste seruri vor contine o cantitate crescuta de anticorpi specifici, de clasa IgM sau IgG.
Anticorpii specifici, indreptati impotriva antigenelor de origine virala pot prin identificati prin metode de hemadsorbtie si hemaglutinare, sau prin metode de imunofluorescenta indirecta aceste teste, au la baza utilizarea unor celule fixe, infectate viral, asupra carora vor actiona anticorpii specifici.
Human Papilloma Virus – neonatal involvement
Metodele de hemadsorbtie molluscum papiloma virus hemaglutinare pun in evidenta capacitatea anticorpilor specifici de a produce inhibitia absorbtiei si aglutinarea hematiilor. Diagnosticul serologic, evidentiaza cresterea concentratiei anticorpilor de clasa IgG, in serul unui pacient aflat in faza acuta de boala, sau in perioada de convalescenta a bolii. Testul ELISA enzyme molluscum papiloma virus immuno assays reprezinta o alta metode utila pentru diagnosticarea infectiilor virale ; metoda consta in utilizarea de proteine virale specifice, care vor fi atasate unei faze solide, unde vor interactiona specific cu un « reactiv » enzimatic ; astfel, pot fi detectati anticorpii specifici de clasa IgM sau IgG ; cantitatea acestor anticorpi poate fi apreciata functie ce intensitatea unei reactii de culoare.
